2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mădulări vt [At: S Bl ERE A, P. 239 / Pzi: ~resc / E: mădular] (Reg) A frânge pe cineva în bătaie ȘI: a zdrobi.

MĂDULĂRÍ, mădulăresc, vb. IV. Tranz. (Regional) A bate zdravăn, a omorî în bătăi, a cotonogi. Ieri m-au opărit, astăzi m-au mădulărit cu totul... mă mir că se mai ține sufletu-n mine! SBIERA, P. 239.

MĂDULĂRÍ, mădulăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate zdravăn pe cineva. – Din mădular.

Intrare: mădulări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mădulări
  • mădulărire
  • mădulărit
  • mădulăritu‑
  • mădulărind
  • mădulărindu‑
singular plural
  • mădulărește
  • mădulăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mădulăresc
(să)
  • mădulăresc
  • mădulăream
  • mădulării
  • mădulărisem
a II-a (tu)
  • mădulărești
(să)
  • mădulărești
  • mădulăreai
  • mădulăriși
  • mădulăriseși
a III-a (el, ea)
  • mădulărește
(să)
  • mădulărească
  • mădulărea
  • mădulări
  • mădulărise
plural I (noi)
  • mădulărim
(să)
  • mădulărim
  • mădulăream
  • mădulărirăm
  • mădulăriserăm
  • mădulărisem
a II-a (voi)
  • mădulăriți
(să)
  • mădulăriți
  • mădulăreați
  • mădulărirăți
  • mădulăriserăți
  • mădulăriseți
a III-a (ei, ele)
  • mădulăresc
(să)
  • mădulărească
  • mădulăreau
  • mădulări
  • mădulăriseră
Intrare: mădulărit
mădulărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mădulărit
  • mădulăritul
  • mădulăritu‑
  • mădulări
  • mădulărita
plural
  • mădulăriți
  • mădulăriții
  • mădulărite
  • mădulăritele
genitiv-dativ singular
  • mădulărit
  • mădulăritului
  • mădulărite
  • mădulăritei
plural
  • mădulăriți
  • mădulăriților
  • mădulărite
  • mădulăritelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)