JASMINUM L., IASOMIE, fam. Oleaceae. Gen, originar din regiunile tropicale și subtropicale ale globului, arbuști erecți sau urcători, cu ramuri muchiate, mai rar verzi, cca 200 specii. Flori (caliciul campanulat cu 4-9 diviziuni foarte mici, corolă cu tub lung, deseori cilindric și 4-9 diviziuni, 2 stamine pe tubul corolei) hermafrodite, albe, galbene, roz, roșii, parfumate, în cime terminale sau axilare. Frunze caduce, semipersistente sau persistente sau alterne, imparipenate, pînă la 9 foliole lanceolate și acuminate; Fruct, bacă sferică cu o sămînță.

Jasminum azoricum L. Specie care înflorește în iun.-noiemb. Flori albe, parfumate (diviziunile corolei cam la fel de lungi cît tubul. Arbust urcător de seră rece în zonele cu climat temperat.

Jasminum beesianum Forrest et Diels. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori roz, parfumate, 1-3 la vîrful lujerilor. Frunze opuse, simple, ovat-lanceolate sau lanceolate, acute, puțin pubescente pe ambele părți, verzi-închis, scurt-pețiolate, caduce sau semipersistente. Arbust înalt pînă la 150 cm, se cultivă în seră rece.

Jasminum fruticans L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (caliciu campanulat, dințat, corolă cu 5 diviziuni obtuze cu tubul de 2 ori mai lung decît caliciul) galbene, dispuse cîte 2-5 la vîrful lujerilor laterali, apar înaintea frunzelor. Frunze alterne, persistente sau semipersistente, trifoliate, oblong-spatulate, ușor ciliate pe margine. Arbust înalt pînă la 2 m, glabru, lujeri subțiri, muchiați, verzi, suportă seceta și gerul.

Jasminum mesnyi Hance (syn. J. primulinum Hemsl.). Specie care înflorește primăvara. Flori (caliciul cu dinți lanceolați, corolă cu diviziuni invers-ovat-spatulate). singulare, galbene-strălucitor cu ochi de culoare mai închisă. Frunze opuse, trifoliate, oblong- lanceolate, persistente. Arbust înalt pînă la 2 m, cu lujeri muchiați, recomandat pentru seră rece.

Jasminum nudiflorum Lindl. Specie care înflorește toamna-primăvara. Flori (caliciu cu dinți liniari, verzi) galbene, de 2,5 cm diametru, în formă de stea, dispuse cîte una axilar, apăr înaintea frunzelor. Frunze mici, caduce, opuse, trifoliate, ovate la oblong-ovate, cu margini ciliate. Ramuri în 4 muchii, subțiri, verzi, pendente. Arbust înalt pînă la 3 m, de obicei folosit pentru decorarea zidurilor, foarte apreciat pentru frumusețea și rezistența lui iarna. Se taie după înflorire.

Jasminum officinale L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (caliciu cu 5 dinți subulați, lung pînă la 2 cm, corolă cu 5 dinți ovați, acuți) albe, parfumate, lung-pedunculate, dispuse pînă la 10 în ciorchini terminali. Frunze-opuse, penate, cu 5-9 foliole eliptice, ovate sau ascuțite, avînd numai foliola terminală caducă. Arbust cățărător, pînă la 10 m înălțime, pentru decorarea zidurilor, iar în zonele cu ierni aspre, datorită sensibilității față de ger, ca plantă la ghivece. Ramuri verzi, subțiri, lungi, muchiate. Fruct, bacă.