Ivona Prenume feminin modern, rar în onomastica românească și simțit ca străin, de aceea și grafia oscilează, frecventă fiind cea originală, fr. Yvonne. Cunoscut încă din sec. 8 sub formele lat. Ivo (la nominativ) și Ivonis, Ivonem (la cazurile oblice), numele nu are încă o etimologie sigură. Specialiștii propun fie un etimon germanic (vechiul german de sus iwa, germ. Eibe „tisă”, numele unui arbore foarte răspîndit în țările germanice), fie unul celtic (un probabil *ivos, din aceeași familie cu iwa și păstrat în cimbrică, yv, sau în bretonă, ivin). Cum numele apare în special în Normandia și Bretania, ultima ipoteză pare mai acceptabilă. Fr. Yves, Yvon, fem. Yvonne, it. Ivo, Ivonne, engl., germ., magh. Ivó, Ivonn, bg. Ivona etc.