O definiție pentru Hyacinthus orientalis
Enciclopedice
Hyacinthus orientalis L. Specie care, în cultura de cîmp, înflorește primăvara, iar la ghivece, in cultură forțată, în luna dec. Flori albe, roșii, albastre sau galbene, scurt-pedicelate, parfumate, în raceme terminale pe pedunculi cărnoși. Plantă erbacee, perenă, bulboasă, care a dat naștere la majoritatea varietăților și soiurilor de zambile, 20-40 cm înălțime, bulb sferic pînă la ovoid. Frunze bazilare lanceolate sau lanceolat-liniare, verzi, lucioase.