Germania f. 1. (antică), întinsă țară a Europei centrale între Baltica, Rin, Dunăre și Elba; coprinzând Germania-modernă, Țările-de-jos și o parte a Austriei; 2. (modernă), vast imperiu al Europei centrale, coprinzând 29 State (între cari Prusia, Bavaria, Saxonia, Baden), constituit în 1871, cu o populațiune de 60.000.000 locuitori și cu cap. Berlin. În August 1914, Germania (aliată cu Austria) stârni un răsboiu în contra Franței și a civilizației, samănând pretutindenea groază, arzând și prăpădind. Aceste apucături barbare îi atraseră urgia lumii, care alergă în ajutorul Franței și a libertății periclitate. Silită în cele din urmă a capitula, Germania acceptă condițiile impuse de Aliați (1919). V. Tractatul din Versailles. Dela 11 Nov, 1918, republică federativă compusă din 18 State.

DEUTSCHLAND ÜBER ALLES (germ.) = Germania mai presus de toate. Formula patriotismului german.

CONFEDERAȚIA GERMANIEI DE NORD, uniune de state creată în 1866, formată din 22 de state, sub conducerea Prusiei.