Eumene m. 1. locțiitorul lui Alexandru, omorît de Antigon (315 a. Cr.); 2. nume a trei regi din Pergam, în Azia (III și II sec. a. Cr ).

EUMENE (EUMENES), numele a doi regi ai Pergamului: E. I (263-241 î. Hr.), fondator al regatului independent al Pergamului. E. II (197-159 î. Hr.), aliat al romanilor în războaiele împotriva Macedoniei și a Regatului seleucid, ctitor al celebrului altar al lui Zeus din Pergam.