3 intrări
3 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
EPIMEDIUM L, EPIMEDUM, fam. Berberidaceae. Gen originar din Africa, Asia, U.R.S.S. (Caucaz), China, Coreea, Europa, Japonia, cca 214 specii, tufe cu rizom tîrîtor. Frunze verzi, spre vîrf de culoarea bronzului. Înfloresc primăvara. Flori (8 sepale așezate în 2 cercuri, cele din interior se aseamănă foarte mult cu petalele, 4 petale, 4 stamine) așezate în ciorchine, simplu sau puțin ramificat. Fruct cu semințe puține.
Epimedium alpinum L. Specie cu flori cu diametrul de 1-1,5 cm (sepalele exterioare gri cu pete roșii, cele interioare roșii, petale galbene), cca 26, în inflorescențe, pe un peduncul cu o frunză compusă din 2- 3 frunzulițe. Rizom lung, tîrîtor. Frunze la bază și pe tulpină, de obicei cîte 3, ovate, cu marginea spinoasă, pe partea superioară verzi-deschis, în tinerețe cu marginea roșie și pubescente, mai tîrziu nepubescente.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Epimedium diphyllum Lodd. (syn. Aceranthus diphyllus Morret et Decne.). Specie cu flori albe, pendente, campanulate, 4-9 în inflorescență compusă. Pețiol cu 2 frunzulițe. Plante (cca 0,20 m înălțime) cu rizom scurt, tîrîtor, subțire.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni