3 intrări
3 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ELAEOCARPUS L., ELEOCARPUS, fam. Elaeocarpaceae. Gen originar din India, pînă în Australia și Japonia, cca 90 specii, arbori cu frunze alterne, crestate sau necrestate. Flori (5 sepale, 5 petale) dispuse în ciorchine, în axa frunzei. Fruct, bacă cu 1-5 semințe.
Elaeocarpus cyaneus Sims. Specie originară din Australia unde atinge cca 18 m în cultură, de mărimea unui arbust. Flori albe, în ciorchine pendent. Fruct albastru. Frunze pieloase, eliptice, dentate, vîrf ascuțit, nervuri, proeminente.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Elaeocarpus grandiflorus G. Smith. Specie originară din Java, Flori albicioase sau gălbui, sepalele în exterior și pedunculul roșii (cca 15 cm lungime), lanceolate, cu margine netedă, ușor-dentată sau, ondulată, scurt-pețiolate, așezate mai des spre vîrful ramurilor. Arbust (cea 1,90 m înălțime), bogat ramificat.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni