Dragomirna, m-re (com. Mitocu Dragomirnei, jud. Suceava), ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca în 1608-1609, una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii medievale din Moldova. Aici funcționează un muzeu de artă veche, cuprinzând manuscrise, broderii, argintărie, tipărituri etc.

DRAGOMIRNA 1. Pod. Dragomirnei, subunitate a Pod. Sucevei situată între Siret, la E, Pod. Fălticeni, la S, și Obcina Mare, la V, fragmentată de râul Suceava cu afl. săi. Are forma unor platouri structurale largi, domoale, alcătuite din gresii în alternanțe cu nisipuri și argile, acoperite cu păduri de foioase. Alt. max.: 528 m (vf. Teișoara). 2. Mănăstirea ~, mănăstire de maici, situată în com. Mitocu Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, cu o biserică (Pogorârea Duhului Sfânt sau Biserica Mare) construită în 1608-1609 și alta (Biserica Mică) zidită în 1602. Puternică incintă fortificată, cu ziduri înalte, cu patru turnuri de apărare la colțuri și un turn de poartă cu clopotniță, realizată în timpul lui Miron Barnovschi (1627). Picturile murale interioare, executate în frescă, în stil bizantin, se mai păstrează doar în naos și altar. Ansamblul monahal a fost jefuit de oastea lui Timuș Hmelnițki (în 1653) și de tătari (în 1758). Muzeu cu colecții de artă veche (broderii, cruci sculptate, obiecte de cult, Tetraevangheliarul lui Anastasie Crimca, scris în 1609 pe pergament și decorat cu miniaturi).

MITOCU DRAGOMIRNEI, com. în jud. Suceava, situată în Pod. Dragomirnei; 4.007 loc. (2000). Rezervația forestieră „Făgetul Dragomirnei” (131 ha). În satul Dragomirna se află mănăstirea Dragomirna.