2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

corni vt [At: DA / Pzi: ~nesc / E: corn1] (Reg) A încheia bârnele din colțurile unei clădiri Cf corn1 (77).

Enciclopedice

CORNEȘTI 1. Com. în jud. Cluj; 2.207 loc. (1991). Biserică (sec. 16-17) atribuită prin tradiție lui Mihai Viteazul. 2. Com. în jud. Dîmbovița; 8.235 loc. (1991).

Intrare: Cornești
Cornești substantiv neutru
substantiv neutru (N62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Cornești
  • Corneștiul
  • Corneștiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • Cornești
  • Corneștiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: corni (vb.)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corni
  • cornire
  • cornit
  • cornitu‑
  • cornind
  • cornindu‑
singular plural
  • cornește
  • corniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cornesc
(să)
  • cornesc
  • corneam
  • cornii
  • cornisem
a II-a (tu)
  • cornești
(să)
  • cornești
  • corneai
  • corniși
  • corniseși
a III-a (el, ea)
  • cornește
(să)
  • cornească
  • cornea
  • corni
  • cornise
plural I (noi)
  • cornim
(să)
  • cornim
  • corneam
  • cornirăm
  • corniserăm
  • cornisem
a II-a (voi)
  • corniți
(să)
  • corniți
  • corneați
  • cornirăți
  • corniserăți
  • corniseți
a III-a (ei, ele)
  • cornesc
(să)
  • cornească
  • corneau
  • corni
  • corniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)