COPROSMA Forst, COPROSMA, fam. Rubiaceae. Gen originar din Australia, Noua Zeelandă și Chile, cca 65 specii în formă de tufe, tîrîtoare sau erecte. Frunze așezate în cruce. Flori albe sau verzui, nesemnificative, corolă campanulată, pe tip 4, de multe ori cu 8 segmente, stil pubescent, divizat pînă la bază, caliciul la florile femele mai mare decît la cele mascule. Fruct rotund.

Coprosma acerosa A. Cunn. Specie cu flori terminale, pe ramuri scurte, cele femele singulare,; cele mascule singulare sau cca 4, fără caliciu, cu 4 stamine. Tufă tîrîtoare, deseori formează covoare sau puțin erectă (0,30-1 m înălțime), cu ramuri pe sol sau jumătate erectă, galbenă-maronie. Frunze liniare, lungi de 2 cm și late de 1-2 mm. Fruct rotund sau lunguieț, albastru-deschis, transparent.

Coprosma baueri Endl. Specie cu flori femele, cîte 6 în buchet, cu peduncul foarte scurt, cele mascule așezate de asemenea în buchet, cu peduncul scurt, în axa frunzei, caliciu foarte mic. Frunze verzi, ovate sau lunguiețe, cu vîrf bont, groase, lucioase, uneori marginea rulată în afară. Fruct oval, portocaliu. Arbust sau arbore, cca 7,5 m înălțime.

Coprosma lucida Forst. Specie cu flori pe peduncul ramificat, lung de 5-6 cm, în axa frunzei, caliciul cu cca 4-5 dinți, corolă cu 4-5 diviziuni, 4-5 stamine, stil lung și subțire, fruct lunguieț, portocaliu. Tufă înaltă pînă la cca 4,5 m, cu frunze (cca 10 cm lungime, 4 cm lățime) eliptice, obovate sau lanceolate, cu vîrf ascuțit sau bont, verzi-pieloase, lucioase.