2 intrări

3 definiții

CLĂBUCÉT s. n. Căciulă. (formă diminutivală din clăbăț; comun în toponime)

Clăbucet n. culme a Carpaților prin județul Prahova, separă basinul Ialomiței de al Siretului.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CLĂBUCÉT (‹ clăbuc) s. n. Masiv muntos mic (alt. 800-1.400 m), rotunjit, format de obicei din fliș (ex. c. Predealului).

Intrare: clăbucet
clăbucet
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clăbucet clăbucetul
plural
genitiv-dativ singular clăbucet clăbucetului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Clăbucet
Clăbucet
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Clăbucet Clăbucetul
plural
genitiv-dativ singular Clăbucet Clăbucetului
plural
vocativ singular
plural