CHAENOSTOMA Benth., CHENOSTOMA, fam. Scrophulariaceae. Gen originar din Africa și Insulele Canare, cca 200 specii, tufe și semitufe sau ierburi, cu frunze opuse. Flori terminale sau în axa frunzei, dispuse în ciorchine sau spic, corolă largă cu marginea în 5 diviziuni egale, 4 stamine care ies din floare, unite cîte 2. Fructul, capsulă.

Chaenostoma grandiflorum (Hiern). Benth. (syn. Sutera grandiflora Hiern.). Specie cu flori în ciorchine lung de 25-30 cm, corolă purpurie. Frunze (lungi de cca 3-3,5 cm) crestate, de obicei alterne, ovat-lanceolate, la bază cuneiforme, cu peri aspri. Plantă (cca 1 m înălțime) erectă, lipicioasă.

Chaenostoma hispidum (Thunb.) Benth. (syn. Manulea hispida Thunb.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori în axa frunzei, pedunculate, cele dinspre vîrf în ciorchine rar, corolă albă, spre bază gălbuie, caliciu pubescent, mai scurt decît corola, laciniile liniare. Frunze ovate sau lunguiețe, dentate, la bază cuneiforme, pubescente. Plantă (cca 35 cm înălțime) cultivată ca anuală, cu ramuri aspru-păroase.

Chaenostoma polyanthum Benth. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori albastre-pal, lila, galbene (corolă infundibuliformă, caliciu cu păr aspru), în ciorchine rar, 15-20 cm lungime, frunze ovate, la bază cuneiforme, dentate, spre vîrf lanceolate, nepubescente sau pe partea inferioară cu păr alb-gri. Plantă (25-35 cm înălțime) de obicei cultivată ca anuală, bogat ramificată la bază. Ramuri rotunde, pubescente spre vîrf.