2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Câmpina f. comună urbană în jud. Prahova, cu aer curat și pozițiune frumoasă: 8500 loc. Localitate renumită petroliferă.

cấmpină sf [At: POLIZU / Pl: ~ne / E: câmp + -ină] Câmp mic sau podiș între coline Si: poiană.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cấmpină, cấmpine, s.f. (înv.) câmp mic, podiș, poiată.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CÂMPINA, oraș în jud. Prahova, pe stg. râului Prahova; 40.296 loc. (1991). Expl. și prelucr. petrolului. Termocentrală. Constr. de utilaj petrolier, chimic și minier; uzină chimică, fabrici de tricotaje, ciment, var, cărămidă, cherestea și mobilă. Biserica Sf. Nicolae (sec. 18). Muzeele memoriale „N. Grigorescu” și „B.P. Hasdeu”. Menționat documentar din 1503. Recunoscut ca oraș liber în 1783, a primit statut declarat de oraș în 1866. S-a dezvoltat ca centru de extracție și prelucrare a petrolului (cea mai mare rafinărie din Europa, 1897-1898, 1,5 mil. t capacitate, a Societății „Steaua Română”).

POIANA CÂMPINA, com. în jud. Prahova, situată în Subcarpații Prahovei, pe dr. râului Prahova, în imediate apropiere a orașului Câmpina, situat pe malul opus; 5.294 loc. (2003). Haltă de c. f. *(în satul Bobolia). Reparații de utilaj petrolier.

Intrare: Câmpina
Câmpina nume propriu
substantiv propriu (SPF001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Câmpina
plural
genitiv-dativ singular
  • Câmpinei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: câmpină
câmpină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmpină
  • câmpina
plural
  • câmpine
  • câmpinele
genitiv-dativ singular
  • câmpine
  • câmpinei
plural
  • câmpine
  • câmpinelor
vocativ singular
plural