3 definiții pentru Bistra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Bistra f. afluent din dreapta Timeșului, pornește din spre Poarta de fier orientală.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BISTRA 1. Rîu afl. dr. al Timișului, în aval de Caransebeș; 57 km. Izv. din M-ții Țarcului și trece prin Oțelul Roșu. Rîul B. străbate culoarul depresionar tectonic omonim, situat între M-ții Poiana Ruscăi, la N. și Țarcu, la S. Culoarul depresionar B. (27 km lungime, 2 km lățime și 58 km2) comunică spre E, prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu depr. Hațeg. 2. Com. în jud. Alba, pe Arieș; 5.566 loc. (1991). 3. Com. în jud. Maramureș, pe Vișeu; 5.244 loc. (1991). Expl. de calcare compacte. Mat. de constr.

BISTRA, oraș în jud. Caraș-Severin, în culoarul depresionar omonim, pe stînga rîului Bistra; 14.521 loc. (1991). Vechi centru al metalurgiei feroase (1804), ajunge la sf. sec. 19 al treilea centru siderurgic al Banatului. Producție de laminate ușoare (tablă) și de oțel electric; produse refractare. Declarat oraș în 1950. Pînă în 1948 s-a numit Ferdinand, iar între 1948 și 1992 Oțelul Roșu.

Intrare: Bistra
Bistra
substantiv propriu (SPF001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Bistra
plural
genitiv-dativ singular
  • Bistrei
plural
vocativ singular
plural