5 definiții pentru Beniamin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Beniamin (Veniamin) m. 1. al doisprezecelea și cel din urmă fiu al lui Iacov; 2. numele unui trib al lui Izrael; 3. fig. copil preferat, obișnuit cel mai tânăr.

Beniamin (de Tudela) m. rabin călător care a dat în itinerarul său (1160-1173) prima știre despre Românii din Macedonia.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Beniamin Puțin folosit în onomastica noastră contemporană, Beniamin reproduce un vechi nume ebr. Benyamin, atestat în V.T. Numele a fost purtat de ultimul și cel mai iubit dintre cei 12 fii ai lui Iacob care, așa cum se relatează în cartea Genezei, s-ar fi născut în timpul călătoriei de la Betel la Efrata; mama sa Rachela moare imediat după naștere, nu înainte însă de a-i pune copilului numele → Benoni, „dar tatăl său l-a numit Beniamin”. Purtat și de unul dintre triburile israelite, numele Beniamin a fost interpretat în diverse moduri. Prima și cea mai veche ipoteză este cea biblică, după care Benyamin ar însemna „fiul dreptei” (în Vulgata,filius dexterae”). Cum „dreapta” simboliza norocul și fericirea, unii comentatori ai textelor ebraice explicitează vechea interpretare prin „fiul norocului, al fericirii”. Apropierea, încercată recent, de numele asirian Minijamini duce la aceleași rezultate, deși n-ar fi exclus ca numele ebraic să fie mai vechi și modificat în Babilon în ceea ce privește partea inițială, Ben „fiu”. În legătură cu numele tribului, Benyamin a fost interpretat și ca „fiu al sudului” (partea dreaptă indicînd sudul). Descoperirea recentă a inscripțiilor cuneiforme de la Mari (veche cetate în Siria răsăriteană, pe Eufratul mijlociu), datînd din sec. 20-17 î.e.n., ar face posibilă apropierea lui Benyamin de numele unui războinic trib nomad Banuyamina, atestat în tăblițele care formau arhiva statală a regelui Zimrilim, învins de Hammurabi. Numele din V.T. este folosit în apusul Europei încă din sec. 4, dar ceva mai frecvent devine de abia după Reformă. Ca o urmă a legendei biblice, în unele limbi occidentale, numele personal a devenit chiar cuvînt comun (fr. benjamin, it. beniamino) cu sensul „mezin, fiu preferat, persoană preferată”. Intrat la noi prin intermediar slav din greacă (Beniamin) numele apare, foarte rar, cu cîteva secole în urmă sub forma Veniamin, fem. Veniamina; forma actuală Beniamin este de proveniență apuseană și continuă, pe cale cultă, lat. Beniamin. Engl. Benjamin (hipoc. frecvent Ben), fr. Benjamin (hipoc. Jamin, Jamine), it. Beniamino, sp. Benjami, magh. Benjamin, Benjamina, bg., rus. Veniamin (hipoc. Vinea, Mina etc.). ☐ Poetul Benjamin Fundoianu, fizicianul american Benjamin Franklin, compozitorul Benjamin Britten etc.

Veniamin (Beniamin), unul dintre cei 12 fii ai lui Iacov și ultimul dintre cei doi copii avuți cu Rahela. Urmașii săi sunt numiți seminția lui Veniamin, din care au făcut parte regele Saul și Saul din Tars (sf. apostol Pavel).

Intrare: Beniamin
Beniamin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Beniamin