Antile (Insule) f. pl. arhipelag între America de N. și cea de S., în Oceanul Atlantic: 4.620.000 loc.

ANTILE 1. Insulele ~, arh. între Oc. Atlantic și M. Caraibilor, care constituie America Centrală insulară; 222 km²; c. 30 mil. loc. (1986). La V A. Mari (Cuba, Haiti, Puerto Rico și Jamaica) ocupă o suprafață de 208 mii km², împărțind Mediterana Americană în două bazine: G. Mexic și M. Caraibilor. La E A. Mici (14 mii km²) sînt dispuse sub forma unui arc, cele mai importante ins. fiind: Virgine, Sint Maarten, Barbuda, Grenada, Tobago și Trinidad. În lungul coastelor Venezuelei se găsesc ins. Bonaire, Curacao și Aruba. Relieful A. este foarte variat. În A. Mici, unele ins. sînt tipic vulcanice (Montserrat, Guadelupa, Martinica), altele cu relief de cutare și vulcanic (Dominica, Sfînta Lucia, Sfîntul Vicențiu, Grenada), iar altele sînt sedimentare (Sînt Maarten). Climă tropical-maritimă. 2. Curentul Antilelor, curent cald în Oc. Atlantic (NE Antilelor Mari), care scaldă Arh. Bahamas. Viteză 1-1,5 km/h. Temp. apei: 25-28 °C. Salinitate: 36-37 ‰. 3. Marea Antilelor, v. Caraibilor, Marea ~.

ANTILELE OLANDEZE, grup de cinci insule din Antilele Mici (Curaçao, Bonaire, Sint Maarten, Sint Eustatius și Saba) în bazinul sudic și estic al M. Caraibilor; 800 km²; 183 mii loc. (1989). Limba oficială: olandeza; alte limbi: engleza și dialectul papiamento. Centrul ad-tiv: Willemstad (în ins. Curaçao). Relief muntos; climă subecuatorială umedă: vegetație luxuriantă. Expl. de fosforite. Mici culturi tropicale. Se cresc caprine, ovine, bovine. Mari rafinării de petrol (capacitatea de prelucr. c. 40 mil. t). Nu au c. f. Moneda: 1 florin = 100 cents. Export (valoric, 1987); produse petroliere (95 la sută), produse chimice, alim., fosfați. Import (valoric, 1987); petrol (din Venezuela, 70 la sută), produse alim., bunuri de larg consum. Turism. Colonie olandeză din 1634. Din 1954 are statut de terit. nemetropolitan al Olandei.