Erianthus ravennae P. Beauv. (syn. Saccharum ravennae Murr.; Andropogon ravennae L.). Specie originară din regiunile mediteraneene, erbacee, perenă, tulpină rigidă, înaltă de 0,90-1,80 m, rădăcină groasă, aproape lemnificată. Frunze liniar-lanceolate, foarte lungi, cu vîrf ascuțit, uneori puțin violete, longitudinal-striate, pe partea inferioară pubescente, cu, nervura mediană viguroasă, albă. Flori hermafrodite (3 stamine cu antere galbene, ovar comprimat, 2 stile cu stigmate plumoase, purpurii), 2 glume cu peri lungi pe partea dorsală, două glumele ascuțite, aristate, dispuse cîte două în spiculețe, una sesilă și cealaltă pedunculată, spiculețele reunite în spice arcuat-plecate în jos și grupate într-o paniculă piramidală, la vîrful tulpinii, în tinerețe violetă, mai tîrziu se usucă și devine gri-albă, spiculețele dorsal-comprimate, la bază mătăsos-păroase. Fruct mic, ovat, ascuțit la ambele extremități.

Sorghum halepense Pers., (syn. Andropogon halepensis Brot.). Specie care înflorește vara. Flori în spiculețe purpurii (glume nearistate) dispuse în paniculă pînă la 30 cm lungime, bogat ramificată, pubescentă, Ia mijloc glabră. Frunze, cca 1,5 cm lățime, nervura centrală albă, ligula prevăzută eu peri pe margini. Plantă perenă, erbacee, stoloniferă, cca 95 cm înălțime, cu rizom viguros, re- pent, tulpină simplă. modificată