14 definiții pentru Alpi

Alpi pl. 1. munți înalți acoperiți cu zăpadă; 2. în special mare lanț de munți în Europa centrală, între Franța, Italia, Elveția, Germania și Austria; cel mai înalt pisc e Mont Blanc cu 4810 m.

Noric n. veche provincie romană pe Dunărea superioară; Alpi Norici, lanț al Alpilor între Italia și Austria.

Retici (Alpii) m. pl. numele munților Engadinului.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALPI, cel mai mare și mai înalt sistem muntos din Europa; se întinde între M. Mediterană (G. Genova) și SE Europei Centrale (Bazinul Vienei), pe c. 1.200 km. Lățime max.: 135-260 km. Cutați și puternic șariați în orogeneza alpină, au fost fragmentați datorită tectonicii active și eroziunii fluviatile. Glaciația cuaternară și actuală le-a imprimat un aspect specific (creste zimțate, văi și circuri glaciare etc.). Litologic, A. sînt constituiți din roci cristaline și metamorfice. Geomorfologic, se deosebesc sectoarele: Alpii Occidentali, care separă Franța de Italia, unde apar cele mai mari alt. din întreg sistemul (alt. max.: 4.807 m, vf. Mont Blanc din A. Savoiei); sînt formați din A. Maritimi, A. Cotici, A. Graici și A. Savoiei; Alpii Centrali (sau Elvețieni), în Elveția și N Italiei, constituiți din masive cristaline. Văile superioare ale Ronului și Rinului îi separă în două șiruri paralele; în S. A. Pennini, masivul Saint-Gothard și A. Lepontini, masivul Adula, A. Retici, masivul Örtler și masivul Bernina; în N, A. Bernezi, masivele Aar, A. Rhäticon și A. Silvretta; Alpii Orientali (sau Austrieci), formați din: M-ții Tauern Înalți și Tauern Joși. Paralel cu zona axială a A. Centrali se găsesc Prealpii, cu alt. mai mici. În N se desfășoară A. Vorarlberg, A. Allgäu, A. Salzburgului și Prealpii Austriei, iar în S se dezvoltă A. Lombarzi, A. Dolomitici, A. Veneției apoi A. Carnici, Karawanken și A. Iulieni. Numeroase trecători înlesnesc circulația între E și V, N și S Europei; Mont Genèvre (1.854 m), Mont Cenis (2.082 m), Micul Saint-Bernard (2.157 m), Marele Saint-Bernard (2.472 m), Simplon (2.009 m), Saint-Gothard (2.112 m), Bernina (2.330 m), Brenner (1.370 m). A. sînt străpunși și de numeroase tunele: Mont Cenis, Simplon, Saint-Gothard, Mont Blanc, Marele Saint-Bernard etc. Glaciația actuală foarte dezvoltată (4.140 km2), majoritatea ghețarilor găsindu-se în A. Occidentali (Aletsch, Mer de Glace etc.). Importantă reg. turistică.

ALPII ALBANEZI, masiv muntos în V Pen. Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izv. rîurilor Drin și Drina. Alt. max.: 2.751 m (vf. Korab).

ALPII AUSTRALIENI (GREAT DIVIDING RANGE), lanț muntos în SE Australiei. Cei mai înalți munți ai continentului, constituiți din roci sedimentare cu intruziuni granitice. Alt. max.: 2.228 m (vf. Kosciusko). Lungime c. 450 km.

ALPII NEOZEELANDEZI, culme muntoasă în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Alt. max.: 3.764 m (Mt. Cook). Numeroși ghețari. Lacuri glaciare. Parc național.

ALPII SCANDINAVICI, sistem muntos în V Pen. Scandinave format în orogeneza caledoniană. Alt. max.: 2.472 m (vf. Glittertinden). Munți fragmentați de văi tectonice adînci, în zona superioară puternic neteziți de eroziune. În E sînt mărginiți de un podiș (400-700 m alt.) fragmentat de cursuri de apă paralele.

BAVARIEI, Alpii~ culme muntoasă a Alpilor Nordici în S Germaniei între L. Constanța (la V) și Tirolul austriac (la E). Alt. max.: 2.963 m (vf. Zugspitze). Ramura sa vestică o constituie Alpii Allgäu.

CARNICI, Alpii ~, masiv muntos în E Alpilor, la granița Austriei cu Italia; lungime: 120 km. Alt. max.: 2.780 m (vf. Hohe Warte). Alcătuit din șisturi cristaline, formează cumpăna de ape dintre bazinul Dravei și rîurile ce se varsă în G. Veneția.

DOLOMIȚI sau ALPII DOLOMITICI, masiv muntos calcaros și dolomitic în N Italiei între Adige și Piave. Lungime: 120 km. Alt. max.: 3/342 m (vf. Marmolada). Relief alpin cu creste și turnuri. Păduri de conifere și foioase. Turism.

IULIENI, Alpii ~, culme muntoasă în NV Sloveniei, între cursul superior al râului Tagliamento și râul Sava. Alt. max.: 2.864 m (vf. Triglav). Alcătuiți din calcare dolomitice. Lacuri glaciare.

PENNINI, Alpii ~, culme muntoasă în Alpii Occidentali (Italia și Elveția), între pasurile Marele Saint-Bernard și Simplon. Alt. max.: 4.634 m (vf. Dufourspitze din masivul Monte Rosa). Ghețari. Turism.

RETICI, Alpii ~ (în fr. ALPES RHÉTIQUES; în italiană ALPI RETI; în germ. RÄTISCHE ALPEN [rétișe alpən]), grup de munți în Alpii Centrali (Elveția), între pasurile Splügen și Brenner, format din masivele Bernina, Ötztal, Silvretta, alcătuite din marne și calcare dolomitice. Alt. max.: 4.049 m (vf. Bernina). Acoperiți până la 2.0000-2.200 m cu păduri, apoi cu pășuni alpine (c. 2.500 m)și zăpezi. Parc Național.

Intrare: Alpi
Alpi
substantiv propriu (SPM097P)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural Alpi Alpii
genitiv-dativ singular
plural Alpi Alpilor
vocativ singular
plural