ALEKSANDRU, numele a trei împărați ruși din dinastia Romanov: A. I (1801-1825). A inițiat unele reforme, care n-au atins însă bazele feudalismului; a purtat războaie cu Franța, Suedia, Turcia și Persia și a fost unul dintre principalii organizatori ai Sfintei Alianțe (1815). A. II (1855-1881), fiul lui Nicolae I. A înfăptuit reforma agrară din 1861 și alte reforme în domeniul modernizării instituțiilor statale; a înăbușit răscoala polonă (1863-1864); în timpul său a avut loc Războiul Ruso-Româno-Turc (1877-1878). A. III (1881-1894). Autocrat. În țară a instaurat un regim polițienesc, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă.

ALEKSANDRU I KARAGHEORGHEVIĆ, rege al Iugoslaviei (1921-1934). Politica internă velicosîrbă, iar pe plan extern de apropiere față de Franța. Asasinat la Marsilia împreună cu Louis Barthou, ministru de Externe al Franței, de teroriști croați.

ALEKSANDRU KARAGHEORGHEVIĆ, cneaz al Serbiei (1842-1858). Fiul lui Karagheorghe. A instaurat în țară un regim oligarhic, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă.

ALEKSANDRU NEVSKI, cneaz al Novgorodului (1236-1251) și mare cneaz al Vladimirului (1252-1263). A învins pe suedezi în bătălia de la Neva (1240) și pe cavalerii germani în bătălia de la lacul Ciud (1242); a consolidat autoritatea centrală.