4 definiții pentru ADN

ADN s. n. Denumire prescurtată a acidului dezoxiribonucleic. [Pr.: adené.] – Din fr. A.D.N.

ADN [cit. adené] s. n., art. ADN-ul


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ADN s.n. (chim.) Acid dezoxiribonucleic ◊ „[...] în urmă cu 15 ani am reușit să identific ADN și ARN în sporii unei ciuperci medicinale, pe care am studiat-o peste 20 de ani [...] În domeniul plantelor medicinale superioare în ce privește clasificarea sistematică, tot biotehnologia își va spune cuvântul.” R.l. 12 V 83 p. 5. ◊ „Cu numai trei ani în urmă, grupul lui A. Rich a dovedit că anumite fragmente de ADN pot adopta în spațiu o conformație diferită de celebra dublă elice, și anume forma literei Z. [...] o echipă [...] de la Institutul de progeneză (Paris) [...] a dovedit că acidul dezoxiribonucleic Z poate fi pus în evidență de cromozomii unui rozător, Gerbillus Nigeriae.” Cont. 9 XII 83 p. 7; v. și Ev.z. 4 III 97 p. 3 [pron. adené] (abreviere din A[cide] D[ésoxyribo] N[ucléique]; PR 1960, FS 310)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

ADN (acidul dezoxiribonucleic) – component principal al aparatului genetic constituit din două lanțuri de polinucleotide, unite prin legături de hidrogen. ADN-antisens – ADN care împiedică exprimarea unor anumite gene. Este reprezentat de un fragment de ADN monocatenar complementar unei molecule de ARN-mesager (ARN-m); legăndu-se de molecula ARN-m, el împiedică sinteza unei anumite proteine. S-a reușit producerea de ADN-antisens prin tehnici de inginerie genetică și, în prezent, se testează capacitatea sa de a inhiba acțiunea genei care cauzează diviziunea necontrolată a celulelor canceroase; ADN complementar (ADN-c) – ADN obținut în laborator, folosind ca matriță o moleculă de ARN mesager (ARN-m); procesul este invers transcripției, care are loc în mod normal în celule. Enzima care catalizează acest proces poartă numele de reverstranscriptază. Prin urmare, ADN-ul complementar are o secvență de baze complementare matriței de ARN-m, spre deosebire de ADN-ul genomic, care nu conține secvențe necodificatoare (introni). Acest tip de ADN este utilizat în clonarea genică atunci când se urmărește exprimarea genelor eucariote în celule-gazdă procariote; ADN egoist – reprezintă porțiuni de ADN care aparent nu au nici o funcție (cunoscute și sub numele de „resturi” de ADN), care se află între regiunile de ADN care constituie genele. Are capacitatea să se integreze și să își schimbe poziția în genom și, în unele cazuri, este reprezentat de secvențe repetative de ADN. El este denumit „egoist” pentru că există doar pentru a fi copiat și transmis de la o generație la alta; realizează acest lucru folosind organismul în care se află doar ca instrument de supraviețuire. Cele mai mari cantități de ADN egoist se întâlnesc la vertebrate și la plantele superioare. Prezența ADN-ului egoist poate fi datorată, totuși, faptului că exercită o funcție ce n-a putut fi identificată, ori poate fi determinată de incapacitatea celulei de a stopa creșterea genomului său; ADN ligază – enzimă capabilă să lege între ele două segmente de ADN, jucând un rol important în procesul de reparare a ADN-ului. Această enzimă, este folosită, de asemenea, în tehnica ADN-ului recombinat, asigurând atașarea segmentului de ADN străin (de exemplu, ADN-ul complementar utilizat în clonarea genică) de plasmidul în care este încorporat; ADN mitocondrial (ADN-mt) – moleculă inelară de ADN prezentă în mitocondrii. La mamifere, ADN-ul mitocondrial reprezintă mai puțin de 1% din cantitatea totală de ADN din celulă, însă la plante, cantitatea de ADN-mt este variabilă, Codifică ARN ribozomal din ARN de transfer, dar numai un număr mic de proteine mitocondriale (până la 30 de proteine la animale), cele mai multe fiind codificate de ADN-ul nuclear; ADN recombinat – ADN-ul ce conține gene provenite din surse diferite care au fost combinate prin tehnici de inginerie genetică, și nu prin încrucișări experimentale. Ingineria genetică este, de aceea, numită și tehnologia ADN-recombinat; ADN repetitiv – reprezintă secvențe de nucleotide repetate de mai multe ori în ADN-ul cromozomial. Secvențele ating lungimi de zeci până la mii de perechi de baze și se pot repeta de mii de ori în genom. ADN repetitiv include o serie de secvențe repetitive concentrate în regiunea centromerului; este cunoscut sub numele de ADN satelit și în mod obișnuit nu este transcris. O mare parte a ADN-ului repetitiv pare a nu avea nici un rol, totuși o oarecare parte este transcrisă; ADN satelit – porțiune de ADN din celule animale și vegetale ce constă în secvențe repetitive de nucleotide. Aproape 30% din ADN-ul uman este reprezentat de asemenea regiuni-satelit. Acestea nu par să intre în alcătuirea vreunor gene și funcția lor nu a fost elucidată încă. (Gh.Mohan & Aurel Ardelean – Dicționar enciclopedic de biologie, vol. I, ed. All 2007).

Intrare: ADN
ADN
substantiv neutru (N24--) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ADN ADN-ul
plural
genitiv-dativ singular ADN ADN-ului
plural
vocativ singular
plural