3 definiții pentru ștocăli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștocăli vt [At: MAT. DIALECT. I, 286 / Pzi: ~lesc / E: nct] (Reg; c. i. plafoane) A acoperi cu tulpini de stuf (dispuse la mică distanță între ele), ca să se prindă muruiala.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștocălí, ștocălésc, vb. IV (reg.; despre plafoane de lemn) a acoperi cu tulpini de stuf, dispuse la mică distanță una de alta, ca să se prindă muruiala.

ștocălí, ștocălesc, vb. tranz. – (reg.) A săpa cu ștoca. – Din ștoacă, ștocă.

Intrare: ștocăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ștocăli
  • ștocălire
  • ștocălit
  • ștocălitu‑
  • ștocălind
  • ștocălindu‑
singular plural
  • ștocălește
  • ștocăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ștocălesc
(să)
  • ștocălesc
  • ștocăleam
  • ștocălii
  • ștocălisem
a II-a (tu)
  • ștocălești
(să)
  • ștocălești
  • ștocăleai
  • ștocăliși
  • ștocăliseși
a III-a (el, ea)
  • ștocălește
(să)
  • ștocălească
  • ștocălea
  • ștocăli
  • ștocălise
plural I (noi)
  • ștocălim
(să)
  • ștocălim
  • ștocăleam
  • ștocălirăm
  • ștocăliserăm
  • ștocălisem
a II-a (voi)
  • ștocăliți
(să)
  • ștocăliți
  • ștocăleați
  • ștocălirăți
  • ștocăliserăți
  • ștocăliseți
a III-a (ei, ele)
  • ștocălesc
(să)
  • ștocălească
  • ștocăleau
  • ștocăli
  • ștocăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)