opțiuni

3 definiții pentru ștocăli

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștocăli vt [At: MAT. DIALECT. I, 286 / Pzi: ~lesc / E: nct] (Reg; c. i. plafoane) A acoperi cu tulpini de stuf (dispuse la mică distanță între ele), ca să se prindă muruiala.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștocălí, ștocălésc, vb. IV (reg.; despre plafoane de lemn) a acoperi cu tulpini de stuf, dispuse la mică distanță una de alta, ca să se prindă muruiala.

ștocălí, ștocălesc, vb. tranz. – (reg.) A săpa cu ștoca. – Din ștoacă, ștocă.

Intrare: ștocăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ștocăli
  • ștocălire
  • ștocălit
  • ștocălitu‑
  • ștocălind
  • ștocălindu‑
 singular plural
  • ștocălește
  • ștocăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ștocălesc
 (să)
  • ștocălesc
  • ștocăleam
  • ștocălii
  • ștocălisem
a II-a (tu)
  • ștocălești
 (să)
  • ștocălești
  • ștocăleai
  • ștocăliși
  • ștocăliseși
a III-a (el, ea)
  • ștocălește
 (să)
  • ștocălească
  • ștocălea
  • ștocăli
  • ștocălise
plural I (noi)
  • ștocălim
 (să)
  • ștocălim
  • ștocăleam
  • ștocălirăm
  • ștocăliserăm
  • ștocălisem
a II-a (voi)
  • ștocăliți
 (să)
  • ștocăliți
  • ștocăleați
  • ștocălirăți
  • ștocăliserăți
  • ștocăliseți
a III-a (ei, ele)
  • ștocălesc
 (să)
  • ștocălească
  • ștocăleau
  • ștocăliră
  • ștocăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)