8 definiții pentru știoldic știolghic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

știoldic sn vz știuldic

ȘTIOLDÍC, șlioldicuri, s. n. Prăjină cu care se împinge o luntre. ♦ Prăjină cu care se stîrnesc peștii de pe fundul apei. – Variantă: (regional) știolghíc s. n.

ȘTIOLDÍC, știoldicuri, s. n. Prăjină cu care se împinge o luntre. ♦ Prăjină cu care se stârnesc peștii de pe fundul apei spre plase.

ȘTIOLDÍC ~uri n. reg. 1) Băț lung și gros cu care se împinge luntrea în apele puțin adânci; opintitor; ghionder. 2) Prăjină cu ajutorul căreia se stârnește peștele de pe fundul apei, pentru a-l îndrepta spre plasă; teier. [Sil. știol-dic] /Onomat.

știoldic n. Mold. prăjină cu care pescarul umblă în apă, ca să iasă peștii la leasă sau la vârșie. [Și știulbuc: origină necunoscută].

știoalnă sf [At: ISER / V: (reg) ~lă, ~Imă, ~ol~, ștol~ / Pl: ~ne, ~iolni / E: mg stolna, ucr штольня cf ger Stollen] 1 (Trs; Ban; mai ales îf știolnă) Galerie în mină. 2 (Ban; Trs) Mină (de aur). 3 (Reg; îf știolnă) Lutărie. 4 (Reg) Bulboană. 5 (Reg) Baltă provenită din oprirea unei ape curgătoare de către un obstacol natural sau artificial ori din apa de ploaie adunată într-o adâncitură a solului. 6 (Trs) Teren mlăștinos. 7 (Mol; Trs) Fântână nepietruită. 8 (Mol) Copcă (în gheață). 9 (Reg; fig; îf știolnă) Deșert (31) (la cal).

ștĭoálnă, ștĭobî́lc, ștĭoldíc, ștĭólnă, V. șteo-.

Intrare: știoldic
știoldic substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știoldic
  • știoldicul
  • știoldicu‑
plural
  • știoldicuri
  • știoldicurile
genitiv-dativ singular
  • știoldic
  • știoldicului
plural
  • știoldicuri
  • știoldicurilor
vocativ singular
plural
știolghic substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știolghic
  • știolghicul
  • știolghicu‑
plural
  • știolghicuri
  • știolghicurile
genitiv-dativ singular
  • știolghic
  • știolghicului
plural
  • știolghicuri
  • știolghicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

știoldic știolghic

  • 1. Prăjină cu care se împinge o luntre.
    surse: DLRLC DLRM
    • 1.1. Prăjină cu care se stârnesc peștii de pe fundul apei.
      surse: DLRLC DLRM

etimologie: