2 definiții pentru știobărău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

știobărău s [At: AII, 6 / Pl: ? / E: ns cf știubăroc, știuburoi] (Reg) Știubei1 (6).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

știobărắu s.n. (reg.) trunchi de copac scorburos sau scobit care, îngropat în pământ, servește ca ghizd la o fântână puțin adâncă.

Intrare: știobărău
știobărău substantiv neutru
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știobărău
  • știobărăul
  • știobărău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • știobărău
  • știobărăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)