opțiuni
  • info
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

șovârnit, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: șovârni] (Reg; d. obiecte, construcții etc.) Înclinat.

șovârna2 v vz șovârni

șovârni [At: LB / V: (reg) ~na (Pzi: ~nez) / Pzi: ? / E: pbl ctm șovăi1 + povârni] (Reg) 1 vi (D. oameni) A-și schimba direcția de mers (pentru a scăpa de urmărire). 2 vi (D. oameni) A se împletici. 3 vi A se eschiva (recurgând la subterfugii, invocând diferite pretexte). 4 vr (D. obiecte, construcții etc.) A se înclina.

ȘOVÎRNI, șovîrnesc, vb. IV. Intranz. A se mișca într-o parte și în alta. Am o gîscă șovîrnoagă Și grăiește, Șovîrnește (Scripca). GOROVEI, C. 338.

ȘOVÎRNI, șovîrnesc, vb. IV. Intranz. A se mișca într-o parte și în alta.

Arhaisme și regionalisme

șovârnit, -ă, adj. (reg.; despre obiecte, construcții etc.) înclinat, povârnit.

șovârni, șovârnesc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a-și schimba direcția de mers, a se abate din cale (pentru a scăpa de urmărire). 2. a se împletici. 3. a se eschiva (recurgând la subterfugii, invocând diferite pretexte). 4. (refl.; despre obiecte, construcții etc.) a se înclina, a se povârni.

Intrare: șovârnit
șovârnit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovârnit
  • șovârnitul
  • șovârnitu‑
  • șovârnită
  • șovârnita
plural
  • șovârniți
  • șovârniții
  • șovârnite
  • șovârnitele
genitiv-dativ singular
  • șovârnit
  • șovârnitului
  • șovârnite
  • șovârnitei
plural
  • șovârniți
  • șovârniților
  • șovârnite
  • șovârnitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șovârni
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovârni
  • șovârnire
  • șovârnit
  • șovârnitu‑
  • șovârnind
  • șovârnindu‑
 singular plural
  • șovârnește
  • șovârniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovârnesc
 (să)
  • șovârnesc
  • șovârneam
  • șovârnii
  • șovârnisem
a II-a (tu)
  • șovârnești
 (să)
  • șovârnești
  • șovârneai
  • șovârniși
  • șovârniseși
a III-a (el, ea)
  • șovârnește
 (să)
  • șovârnească
  • șovârnea
  • șovârni
  • șovârnise
plural I (noi)
  • șovârnim
 (să)
  • șovârnim
  • șovârneam
  • șovârnirăm
  • șovârniserăm
  • șovârnisem
a II-a (voi)
  • șovârniți
 (să)
  • șovârniți
  • șovârneați
  • șovârnirăți
  • șovârniserăți
  • șovârniseți
a III-a (ei, ele)
  • șovârnesc
 (să)
  • șovârnească
  • șovârneau
  • șovârniră
  • șovârniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șovârni, șovârnescverb

  • 1. A se mișca într-o parte și în alta. DLRLC DLRM
    • format_quote Am o gîscă șovîrnoagă Și grăiește, Șovîrnește (Scripca). GOROVEI, C. 338. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.