șoimar sm [At: (a. 1629) PANAITESCU, O. Ț. 205 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i / E: șoim + -ar] 1 Crescător de șoimi (1-5) pentru vânătoare Si: (nob) șoian (1). 2 Dresor de șoimi (1-5) pentru vânătoare Si: (nob) șoian (2). 3 Persoană care vânează cu ajutorul șoimilor (1-5) Si: (nob) șoian (3).