Definiția cu ID-ul 955233:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOIM, șoimi, s. m. 1. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, agere, puternice, care se hrănesc cu păsări (una din specii, care vînează păsări din zbor, era odinioară dresată și folosită la vînătoare (Falco). În albastrul de mătase al cerului sprijinit pe culmi, șoimii rotesc calm, cu aripile nemișcate. C. PETRESCU, S. 226. Șoimul... se vede foarte adeseori figurină nu numai în colinde și balade, ci și-n celelalte specii de cîntece poporane, ca o imagine vie de vitejie. MARIAN, O. I 117. Chema șoimii și ogarii Și pleca la vînătoare. PĂSCULESCU, L. P. 20. 2. Fig. Om viteaz, curajos, mîndru, semeț. Iar sub salce-un căpitan, Șoimul ager de Vulcan. ALECSANDRI, P. P. 135. 3. Fig. (Mai ales în poezia populară) Cal sprinten, aprig, plin de foc. Șoimul vesel necheza, Zborul iute-și repezea... Și-ntr-o clipă ajungea La cortul lui Crîm Hogea. ALECSANDRI, P. P. 113.