Definiția cu ID-ul 955149:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘMÓTRU, șmotruri, s. n. (Învechit) Instrucție militară. Căpitanul Iordachi și-a adunat toți oamenii. a făcut puțin șmotru cu ei, ca să vadă că îi ține în mînă, și pe urmă a pornit în sus. CAMIL PETRESCU, O. I 56. Parcă-l văd ș-acuma luptîndu-se ca un zmeu. învățase șmotru mai bine decît mine. Era ager la cap și voinic la braț. GANE, N. I 55. Îl scula nebunul de Scheleti pe la miezul nopții din pat, de-l punea să facă șmotru ca la cazarmă. HOGAȘ, H. 61. – Variantă: smótru s. n.