2 definiții pentru învitătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învitătu sf [At: LB / Pl: ~ri / E: învita2 + -tură] (Îrg) Provocare.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

învitătúră s.f. (înv.) ațâțare, instigare, întărâtare.

Intrare: învitătură
învitătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învitătu
  • ‑nvitătu
  • învitătura
  • ‑nvitătura
plural
genitiv-dativ singular
  • învitături
  • ‑nvitături
  • învităturii
  • ‑nvităturii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)