2 definiții pentru înturnătoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înturnătoare sf [At: (a. 1729) IORGA, S. D. XIV, 43 / Pl: ~ori / E: înturna + -ătoare] (Înv; nob) 1 Restituire a unei datorii. 2 (Ccr; pex) Lucru dat în schimb sau ca plată.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înturnătoáre s.f. (înv.) întoarcere, înapoiere, restituire.

Intrare: înturnătoare
înturnătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înturnătoare
  • ‑nturnătoare
  • înturnătoarea
  • ‑nturnătoarea
plural
genitiv-dativ singular
  • înturnători
  • ‑nturnători
  • înturnătorii
  • ‑nturnătorii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)