3 definiții pentru întrepunte


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTREPÚNTE, întrepunți, s. f. (Mar.) Punte situată sub puntea superioară; p. ext. spațiul dintre punți. – Între2 + punte (după fr. entrepont).

ÎNTREPÚNTE, întrepunți, s. f. (Mar.) Punte situată sub puntea superioară; p. ext. spațiul dintre punți. – Între2 + punte (după fr. entrepont).

întrepunte sf [At: DEX2 / Pl: ~nți / E: între + punte] (Mar) 1 Punte situată sub puntea superioară. 2 (Pex) Spațiu dintre punți.

ÎNTREPÚNTE s. f. (mar.) punte situată sub puntea superioară; (p. ext.) spațiul dintre punți. (după fr. entrepont)

Intrare: întrepunte
întrepunte substantiv feminin
substantiv feminin (F109)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întrepunte
  • ‑ntrepunte
  • întrepuntea
  • ‑ntrepuntea
plural
  • întrepunți
  • ‑ntrepunți
  • întrepunțile
  • ‑ntrepunțile
genitiv-dativ singular
  • întrepunți
  • ‑ntrepunți
  • întrepunții
  • ‑ntrepunții
plural
  • întrepunți
  • ‑ntrepunți
  • întrepunților
  • ‑ntrepunților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)