Definiția cu ID-ul 1125293:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întrecere sf [At: DOSOFTEI, MOL., ap. DA ms / Pl: ~ri / E: întrece] 1 Depășire a unei persoane în timpul mersului Si: întrecut1 (1). 2 (Fig) Dovedire a superiorității față de cineva într-o anumită privință Si: excedare, covârșire, întrecut1 (2). 3 Depășire a unei anumite limite Si: întrecut1 (3). 4-5 (Înv) (Existență sau) deținere a unor cantități mai mari decât este necesar din ceva Si: întrecut1 (4- 5). 6-7 Încercare a unor persoane de a se depăși una pe alta prin (calități sau) performanțe Si: întrecut1 (6-7). 8-9 Îndeplinire a unei acțiuni mai bine (decât altcineva sau) decât sine însuși Si: întrecut1 (8-9). 10 (Ccr; șfg) Competiție. 11 Răsfățare. 12 Mângâiere. 13 (Îe) A se lua la ~ A se întrece (8). 14 (Iuz; îs) ~ socialistă Mișcare cu caracter de masă, specifică fostelor țări socialiste, prin care se urmărea stimularea competiției și creșterea producției în diverse domenii. 15-16 (Îe) A fl în ~ (socialistă) A fi angajat într-o (astfel de) competiție. 17 Cursă de cai Si: întrecut1 (17). 18 (Ccr; înv) Rămășiță. 19 (Înv) Lăcomie. 20 (Înv) Exagerare. 21 (Înv) Obrăznicie. 22 (Fig) Avantaj. 23 Încercare. modificată