Definiția cu ID-ul 499638:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

întețí (întețésc, întețít), vb.1. A face mai puternic, mai intens. – 2. A grăbi, a accelera. – 3. A mări, a spori. – 4. A incita, a stimula. – Var. înteța. Origine necunoscută. După Pușcariu, Lat. ti, 42, din lat. incitāre, prin intermediul unei disimilări *încețiînteți; însă Pușcariu 882 consideră etimonul necunoscut; DAR respinge legătura unei legături cu intensus, avînd în vedere dificultățile formale. Der. de la *attῑtĭāre, cu schimbare de pref. (Weigang, Jb, XIX, 136; REW 769), nu este mai sigură. Scriban identifică acest vb. cu întiști, vb. (înv., a împinge, a urmări) din sl. tistati.