2 definiții pentru întărâtătură
Explicative DEX
întărâtătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: întărâta + -ură] (Înv) 1-4 Întărâtare (1-4).
Arhaisme și regionalisme
întărâtătură s.f. (reg., înv.) întărâtare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: întărâtătură
întărâtătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)