2 definiții pentru însulițător
Explicative DEX
însulițător, ~oare smf, a [At: MARIAN, S. R. I, 131 / Pl: ~i, ~oare / E: insulița + -(ă)tor] 1-2 (Îvr) (Persoană) care străpunge cu sulița sau cu ceva asemănător.
Regionalisme / arhaisme
însulițător, însulițătoare, adj. (înv.) care împunge, care străpunge cu sulița (sau ca sulița); împungător, străpungător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: însulițător
însulițător adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)