3 definiții pentru însușie însășie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

însușie sf [At: MARIAN, ap. TDRG / V: ~săș~ / Pl: ~ii / E: însuși +- -ie] (Înv; Buc) 1 Însușire (1). 2 (Nob) Câștigare. 3-6 Însușire (3-6).

însășie[1] sf vz însușie[2] corectată

  1. În original, greșit, însăsie. — gall
  2. În original, greșit, însuși. — gall

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

însușíe s.f. (înv.) însușire, însușime, însușietate.

Intrare: însușie
însușie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însușie
  • ‑nsușie
  • însușia
  • ‑nsușia
plural
  • însușii
  • ‑nsușii
  • însușiile
  • ‑nsușiile
genitiv-dativ singular
  • însușii
  • ‑nsușii
  • însușiei
  • ‑nsușiei
plural
  • însușii
  • ‑nsușii
  • însușiilor
  • ‑nsușiilor
vocativ singular
plural
însășie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însășie
  • ‑nsășie
  • însășia
  • ‑nsășia
plural
  • însășii
  • ‑nsășii
  • însășiile
  • ‑nsășiile
genitiv-dativ singular
  • însășii
  • ‑nsășii
  • însășiei
  • ‑nsășiei
plural
  • însășii
  • ‑nsășii
  • însășiilor
  • ‑nsășiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)