ÎNNOI (-noesc) vb. tr. și refl. 1 A (se) face (iarăși) nou, a (se) face ceva din nou, a (se) restaura: și ploaia cea pornită... Verdeața înnoește (DON.) ¶ 2 A (se) pune un lucru nou în locul altuia vechiu o persoană nouă în locul alteia: Vezirul... au chemat pre acel domn la Poartă cu boierii dimpreună, zicînd să le înnoiască domnia (NEC.) ¶ 3 A (se) îmbrăca cu o haină nouă, cu un lucru nou, a întrebuința ceva, a se folosi de ceva pentru întîia oară: să ne cîrpim că nu putem tot să ne înnoim (PANN); cînd ai noițe pe unghii, ai să te înnoești cu ceva (GOR.).