Definiția cu ID-ul 753727:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înjumătățí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înjumătățésc, imperf. 3 sg. înjumătățeá; conj. prez. 3 să înjumătățeáscă