2 definiții pentru îngălmăcitură
Explicative DEX
îngălmăcitură sf [At: LB / Pl: ~ri / E: îngălmăci + -tură] (Îvr) 1 Încurcătură. 2 Dezordine. 3 Confuzie.
Regionalisme / arhaisme
îngălmăcitură s.f. (reg., înv.) v. îngălmăcire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îngălmăcitură
îngălmăcitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)