ÎNDOITURĂ (pl. -turi) sf. 1 Faptul de a (se) îndoi; rezultatul acestei acțiuni: cu fie-care ~ de genunchi se simțea tot mai ușoară (VLAH.) ¶ 2 Locul unde se îndoaie un lucru; cută; încovoietură, cotitură: șoseaua face o ~ largă spre dreapta (VLAH.); îndoitura genunchiului.