2 definiții pentru încovârlăcitură

Explicative DEX

încovârlăcitu sf [At: ȚICHINDEAL, F. 66/2 / V: ~loc~ / Pl: ~ri / E: ctm încolăcitură + învârtitură] (Reg) 1 Încolăcitură. 2 Învârtitură.

Regionalisme / arhaisme

încovârlăcitură, încovârlăcituri, s.f. (reg., înv.) încolăcitură; învârtitură.

Intrare: încovârlăcitură
încovârlăcitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încovârlăcitu
  • ‑ncovârlăcitu
  • încovârlăcitura
  • ‑ncovârlăcitura
plural
  • încovârlăcituri
  • ‑ncovârlăcituri
  • încovârlăciturile
  • ‑ncovârlăciturile
genitiv-dativ singular
  • încovârlăcituri
  • ‑ncovârlăcituri
  • încovârlăciturii
  • ‑ncovârlăciturii
plural
  • încovârlăcituri
  • ‑ncovârlăcituri
  • încovârlăciturilor
  • ‑ncovârlăciturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)