2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmbălța vt [At: MARIAN, NU. 546 / S și: (înv) înb~ / V: (reg; cscj) ~ți (Pzi: ~țesc) / Pzi: ~țez / E: în- + balț1] (Reg) A pune vălul pe capul miresei Si: (reg) a înhobota.
îmbălțat, ~ă a [At: MARIAN, NU. 247 / V: (reg) ~țit / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbălța] (Reg) 1 (D. mireasă) Care este acoperită cu vălul Si: (reg) înhobotată. 2 (D. o haină) Îmbăierat2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ÎMBĂLȚÁ vb. v. însovoni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbălța vb. v. ÎNSOVONI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îmbălțátă adj. f. (reg.; despre mireasă) cu balțul (vălul) pe cap; înhobotată, îmbrobodită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbălțá, îmbălțéz, vb. I (reg.) a pune balțul (vălul) pe capul miresei; a înhobota, a îmbrobodi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||