2 definiții pentru îmbârligătură
Argou
îmbârligătură, îmbârligături s. f. 1. intrigă. 2. încurcătură.
Regionalisme / arhaisme
îmbârligătúră, îmbârligături, s.f. 1. Amestecătură. 2. Împletitură. 3. Încurcătură. – Din îmbârliga + suf. -ătură.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: îmbârligătură
îmbârligătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)