înșirare sf [At: DDRF / Pl: ~rări / E: înșira] 1 Așezare în șir Si: înșiruire (1). 2 Punere a mărgelelor într-un șirag Si: înșiruire (2). 3 (Fig) Succedare. 4 Povestire urmând un anumit șir de idei, de fapte etc. Si: înșiruire (3). 5 Spunere a tot felul de lucruri fără importanță și fară o succesiune logică. 6 Trecere succesivă prin diverse situații. 7 Mințire. 8 Enumerare.

înșira [At: CORESI, EV. 244/15 / Pzi: înșir / E: în + șir] 1-2 vtr A (se) așeza în șir Si: a (se) alinia, a (se) înșirui (1-2). 3 vt A trece un fir prin mărgele pentru a face un șirag Si: a înșirui (3). 4 vt (Îe) ~ră-te mărgărite Formulă prin care se arată că un basm continuă. 5 vr (Fig) A se succeda. 6 vt (Fig) A povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc. Si: a înșirui (4). 7 vt (Îe) A ~ moși pe groși (sau a ~ la gogoși ori verzi și uscate; multe și mărunte; de pe apa Dunării) A spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică Si: a pălăvrăgi. 8 vt (Îae) A spune multe minciuni. 9 vt A trece, rând pe rând, prin diferite situații.