vomic, ~ă a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr vomique, lat vomicus, -a, -um] 1 (Rar) Vomitiv (3). 2 (Îs) Nucă ~ă Sămânța toscică a unui arbore (Strychnos nux vomica) răspândit în zona tropicală, din care se extrag substanțe folosite în industria farmaceutică și în cea chimică.

vomică sf [At: CORNEA, E. I, 123/24 / Pl: ~ice / E: fr vomique, lat vomica] (Med) 1 Expulsie bruscă a unei cantități abundente de expectorație seroasă, purulentă sau hemoragică, care se formează în abcesele pulmonare. 2 (Ccr) Materie expulzată prin vomică (1).