Forma verificațiune este o variantă a lui verificație.
4 definiții pentru verificație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
verificație sf [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~iune, (îvr) ~căciune, ~cățiune / Pl: ~ii / E: lat verificatio, -onis, fr vérification] (Înv) 1-3 Verificare (1-3). 4-5 (Mat) Verificare (5-6).
verificațiune sf vz verificație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verificăciune sf vz verificație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verificățiune sf vz verificație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: verificație
verificație substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verificăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verificațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verificățiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.