2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

validat, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: valida] 1 (D. acte, acțiuni juridice, alegeri) Recunoscut a fi conform legii. 2 (D. argumente, ipoteze etc.) A cărui justețe a fost recunoscută. 3 (D. demonstrații, analize etc.) A cărui temeinicie a fost confirmată.

valida vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~dez / E: fr valider] 1 (Jur) A recunoaște legalitatea unor acte, acțiuni juridice, alegeri Si: (rar) a validita2. 2 A recunoaște justețea unui argument, a unei ipoteze etc. 3 A confirma temeinicia unei demonstrații, a unei analize etc.

Intrare: validat
validat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • validat
  • validatul
  • validatu‑
  • valida
  • validata
plural
  • validați
  • validații
  • validate
  • validatele
genitiv-dativ singular
  • validat
  • validatului
  • validate
  • validatei
plural
  • validați
  • validaților
  • validate
  • validatelor
vocativ singular
plural
Intrare: valida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • valida
  • validare
  • validat
  • validatu‑
  • validând
  • validându‑
singular plural
  • validea
  • validați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • validez
(să)
  • validez
  • validam
  • validai
  • validasem
a II-a (tu)
  • validezi
(să)
  • validezi
  • validai
  • validași
  • validaseși
a III-a (el, ea)
  • validea
(să)
  • valideze
  • valida
  • validă
  • validase
plural I (noi)
  • validăm
(să)
  • validăm
  • validam
  • validarăm
  • validaserăm
  • validasem
a II-a (voi)
  • validați
(să)
  • validați
  • validați
  • validarăți
  • validaserăți
  • validaseți
a III-a (ei, ele)
  • validea
(să)
  • valideze
  • validau
  • valida
  • validaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)