Forma transcedental este o variantă a lui transcendental.
2 definiții pentru transcendental
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
transcendental, ~ă a [At: STAMATI, D. / V: (rar) ~ced~ / Pl: ~i, ~e / E: fr transcendantal] 1 (În filozofia lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoașterii. 2 (În filozofia lui Kant) Care premerge experienței și o condiționează. 3 Care este deasupra lumii reale Si: metafizic. 4 (Fiz) Referitor la atributele care depășesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existență.
transcedental, ~ă a vz transcendental
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: transcendental
transcendental adjectiv
- silabație: trans-cen-
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
transcedental adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)