2 definiții pentru tractirgiu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tractirgiu sm [At: (a. 1820) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 104 / V: (înv) ~rigiu / Pl: ~ii / E: tractir + -giu] (Înv) 1-2 Persoană care ține un tractir (1, 4).

Intrare: tractirgiu
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractirgiu
  • tractirgiul
  • tractirgiu‑
plural
  • tractirgii
  • tractirgiii
genitiv-dativ singular
  • tractirgiu
  • tractirgiului
plural
  • tractirgii
  • tractirgiilor
vocativ singular
  • tractirgiule
plural
  • tractirgiilor
tractirigiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)