2 definiții pentru tractirgiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tractirgiu sm [At: (a. 1820) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 104 / V: (înv) ~rigiu / Pl: ~ii / E: tractir + -giu] (Înv) 1-2 Persoană care ține un tractir (1, 4).
tractirigiu sm vz tractirgiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tractirgiu
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
tractirigiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)