dexonline

Caută în tot textul definițiilor

titrator, ~oare smf [At: NOM. PROF. 40 / Pl: ~i, ~oare / E: titra + -tor] (Chm) Specialist care titrează (2) soluțiile.

Intrare: titrator

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	titrator	titratorul titratoru‑
nominativ-acuzativ	plural	titratori	titratorii
genitiv-dativ	singular	titrator	titratorului
genitiv-dativ	plural	titratori	titratorilor
vocativ	singular	titratorule
vocativ	plural	titratorilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)